Puterea de a stoca și reaminti informațiile înregistrate în mintea noastră se numește memorie. Memoria care ne permite să ne conectăm cu trecutul poate fi deteriorată ca urmare a diferitelor boli sau traume. Ca urmare, amnezia bruscă, adică pierderea memoriei, poate apărea fără ca pacientul să fie conștient de aceasta. În rândul oamenilor, amnezia și uitarea sunt confundate, dar spre deosebire de amnezie, se observă tulburări mintale, efecte psihologice, tulburări de comportament și halucinații.
Tipuri de amnezie
Amnezia traumatică: Amnezia traumatică cauzată de loviturile la nivelul craniului provoacă de obicei pierderea temporară a memoriei. Cu toate acestea, severitatea leziunii este importantă, durata amneziei putând varia în funcție de leziune.
Amnezie anterogradă: incapacitatea de a transfera noi evenimente sau informații în memoria pe termen lung se numește amnezie anterogradă. Dimpotrivă, nereamintirea perioadei înainte de debutul amneziei se numește amnezie retrogradă. Apare ca urmare a leziunilor unor părți ale creierului asociate cu memoria declarativă.
Amnezia disociativă: este pierderea memoriei care apare ca urmare a unei traume psihologice sau emoționale. Pierderea memoriei evenimentelor care provoacă stres și tensiune se numește amnezie disociativă.
Sindromul Korsakov: Deficitul de vitamina B1 cauzat de consumul excesiv de alcool provoacă leziuni ale creierului, ceea ce declanșează amnezia.
Amnezie lacunară: Pierderea memoriei despre un anumit eveniment se numește amnezie lacunară.
Fuga disociativă: Pierderea temporară a memoriei rezultată din traume psihologice se numește fugă disociativă.
Amnezie infantilă: Incapacitatea de a-și aminti amintirile din copilărie se numește amnezie infantilă.
Amnezia globală: pierderea completă a memoriei ca urmare a unui eveniment traumatic.
Amnezie posthipnotică: incapacitatea de a uita și a-și aminti evenimentele din timpul hipnozei se numește amnezie posthipnotică.
Amnezie psihogenă: Factorii psihologici sunt indicați ca fiind cauza amneziei.
Amnezia sursă: se numește amnezie sursă atunci când o amintire nu este cunoscută, dar sursa ei nu este cunoscută.
Megalomanie
