Una dintre metodele aplicate în tratamentul pierderii vederii este transplantul de cornee. Transplantul de cornee, cunoscut în mod popular sub numele de „transplant de ochi”, este speranța de a revedea pentru mulți oameni. Expert în subiect, prof. Dr. L-am întrebat pe Banu Coșar...
1-Ce este corneea?
Corneea este stratul transparent din partea din față a ochiului. Putem compara corneea cu sticla unui ceas. Sarcina corneei este de a refracta razele care intră în ochi.
2-Ce este un transplant de cornee?
Transplantul de cornee este procesul de înlocuire a corneei bolnave cu țesut corneean transparent prelevat de la o persoană decedată.
3-De ce se face transplantul de cornee, in ce cazuri este necesar?
Vederea este redusă atunci când există o pierdere a transparenței sau o deformare a corneei. În acest caz, este necesar un transplant de cornee. Cele mai frecvente cazuri de transplant de cornee în țara noastră sunt keratoconul (o deformare în care corneea se micșorează înainte), keratopatia buloasă pseudofahică (edem permanent al corneei după operația de cataractă) și leziunile corneene. Bolile moștenite în care corneea își pierde transparența și numite distrofie se tratează și cu transplant de cornee. Herpesul ocular numit keratită herpetică poate necesita și transplant de cornee în cazuri avansate.
4-De la cine și de unde se poate obține corneea potrivită pentru transplant?
Corneea este luată de la persoane care au murit din diverse motive, dar ale căror cornee sunt sănătoase. În țara noastră, autoritatea de a obține cornee de la donator este doar autoritatea personalului Băncii de Ochi. Băncile de ochi, pe de altă parte, pot fi înființate doar în cadrul instituțiilor și organizațiilor publice și universităților.
5-Este necesară compatibilitatea tisulară pentru transplantul de cornee?
Nu. Corneea nu este un organ, este un țesut. În condiții normale, este fără vene. Absența vaselor înseamnă că celulele imune nu pot intra în locul transplantului. Aceasta, la rândul său, protejează corneea de ficat, inimă etc. diferit de transplantul de organe. Nu există un concept de compatibilitate tisulară pentru cornee.
Corneele donatorilor sunt supuse diferitelor teste în băncile de ochi. Aceste teste sunt numărul de celule (microscopie speculară) și examinarea biomicroscopică pentru a determina dacă corneea în cauză poate rămâne transparentă pe termen lung. În plus, se efectuează analize de sânge pentru a stabili dacă donatorul are o boală infecțioasă, iar cauzele morții sunt investigate. La finalul acestor teste, dacă nu există nicio piedică pentru transplant, se poate folosi corneea. Se are grijă să se asigure că diferența de vârstă dintre donator și receptor nu este prea mare.
6-Cum se face transplantul de cornee?
Un transplant de cornee se efectuează cu picături amorțitoare, ace sau anestezie generală. Operația durează între 30-45 de minute. Ochelarii de protecție se poartă în prima zi după operație.
În funcție de starea bolii în corneea primitoare; Toate straturile corneei sau numai straturile superioare sau inferioare sunt înlocuite. Înlocuirea tuturor straturilor (stratul complet) se numește „keratoplastie penetrantă”, înlocuirea stratului inferior (endoteliu) se numește „DMEK”, iar înlocuirea straturilor superioare se numește „DALK”.
În transplanturile cu grosime completă, inciziile în corneea primitorului și donatorului sunt făcute cu lame rotunde, de vid numite trefan/pumpoane. Aceste incizii pot fi făcute și cu un laser numit femtosecundă. Corneea transplantată este atașată de patul primitorului cu aproximativ 16 copci.
În tehnica DMEK, doar substratul este schimbat. Vor fi 1-2 ochiuri în ochi.
În tehnica DALK, doar straturile superioare sunt modificate. Mai sunt aproximativ 16 ochiuri în ochi.
7-Exista vreun avantaj al transplantului de cornee cu laser?
Tăierea corneei receptorului și donatorului cu un laser de femtosecundă asigură o potrivire mai bună la locul inciziei. Acest lucru oferă un avantaj în ceea ce privește dezvoltarea mai puțină a astigmatismului în timpul procesului de vindecare.
8-Operația are riscuri?
Ca orice intervenție chirurgicală, transplantul de cornee are riscuri. Deși rar, există un risc de sângerare numit „sângerare supracoroidală” în cazul transplanturilor cu grosime completă. Această sângerare este cel mai de temut dar rar risc de transplant de cornee (0,45-1,08% din cazuri). În plus, pot exista riscuri precum infecția (infecția ochiului), respingerea țesuturilor, creșterea presiunii intraoculare. Astigmatismul este o problemă comună după un transplant de grosime completă sau DALK.
9-Cum este detectată respingerea țesuturilor, poate fi tratată?
Roșeața ochilor pacientului transplantat, sensibilitatea la lumină, scăderea vederii și durerea sunt semne de respingere a țesuturilor. În cazul respingerii țesuturilor, se obțin rezultate de succes cu tratament cu picătură de cortizon/pomadă la aproximativ 90 la sută dintre pacienți. Dacă respingerea țesuturilor nu se ameliorează cu tratamentul, este necesar repetarea transplantului de cornee.
10-Cum se tratează astigmatismul care se dezvoltă după transplantul de cornee?
După transplantul de cornee, astigmatismul este îndepărtat cu tratament personalizat cu laser (LASIK). Miopia și hipermetropia rar observată sunt, de asemenea, tratate cu LASIK. Pentru tratamentul astigmatismului, pe lângă LASIK, pot fi aplicate și alte metode chirurgicale (cum ar fi incizii de slăbire, suturi de fermitate).
11-Ochiul vede imediat după transplantul de cornee?
Dacă transplantul este în strat complet sau în strat superior (DALK), vederea nu este foarte clară în primele zile după intervenție chirurgicală. Pentru ca vederea să devină complet clară, trebuie să treacă aproximativ 1 an și trebuie îndepărtate cusăturile care provoacă astigmatism la nivelul ochiului. Dacă nu există astigmatism evident în ochi, suturile pot fi lăsate pe loc și nu îndepărtate. În transplantul de strat inferior numit DMEK, vederea devine clară în aproximativ 1 lună.
12-Este necesar să folosiți medicamente sau picături pentru ochi pe viață după transplantul de cornee?
Picăturile de cortizon sunt utilizate în primele 6 luni-1 an după transplant. Cu toate acestea, utilizarea pilulelor orale este necesară numai în cazul respingerii țesuturilor și pentru o perioadă scurtă de timp.