Predispoziția genetică joacă un rol important în acest tip de calcificare, care se observă mai ales la femei.
Unul dintre cele mai comune tipuri de artrită este artrita mâinii. Artrita simptomatică a mâinii afectează aproximativ 20% dintre persoanele cu vârsta peste 55 de ani. În special la vârsta menopauzei, se pot dezvolta noduli dureroși din cauza calcificării mâinii. În timp ce acești noduli sunt adesea chistici și moi în stadiul incipient, ei devin țesut osos dur în perioada ulterioară.
Specialist kinetoterapie și reabilitare de la Centrul Medical Anadolu Health Atașehir, Dr. Elçin Aykutoğlu afirmă că plângerile pacientului și constatările examinării sunt importante în diagnostic. Dr. Aykutoğlu enumeră simptomele artritei mâinii după cum urmează: „Durere care crește odată cu folosirea mâinii, limitarea mișcărilor articulațiilor, dezvoltarea nodulilor pe suprafețele laterale ale articulațiilor degetelor aproape de unghie, performanța rădăcinii policelui, deformări în vârful degetului. articulațiile se numără printre simptomele artritei articulare. În timpul diagnosticului pacientului, pe lângă constatările examinării, atât radiografii antero-posterioare ale mâinii, RMN pentru evaluarea articulației în stadiu incipient, cât și analize de sânge pentru diferențierea pacienților cu reumatism reumatic și examinări pentru susținerea constatărilor examinării.
Spunând că tratamentul artritei mâinii este determinat în funcție de nevoile pacientului, Aykut-toğlu continuă: „Tratamentul individual în artrita mâinii este planificat în funcție de articulația implicată, factorii de risc, tipul de artrită, prezența inflamației, severitatea durerii. , alte afecțiuni însoțitoare și așteptări ale pacientului. Exercițiile și protecția articulațiilor sunt extrem de importante. Pacientului i se învață metode de protecție a articulațiilor și se administrează terapie prin exerciții.”
Terapia cu căldură este o opțiune bună, dr. Aykutoğlu, mai ales înainte de exerciții fizice, recomandă tratament local cu pachete fierbinți și ultrasunete, care este o metodă de kinetoterapie care încălzește țesuturile profunde. Aykutoğlu oferă următoarele informații despre alte metode utilizate în tratament: „Atela de odihnă și ortzeler pentru calcificarea rădăcinii degetului mare sunt metodele pe care le recomandăm pentru a preveni deformarea. În cazul calcificărilor ușoare, se recomandă kinetoterapie în locul medicației orale. Medicamentul se administrează la pacienții cu calcificare severă a degetului mare, dacă durerea și disfuncția nu sunt ameliorate prin alte tratamente. În special, sunt preferate gelurile care conțin analgezice aplicate pe piele. În plus, metodele chirurgicale precum artroplastia, osteotomia și artrodeza sunt și ele pe ordinea de zi.
Importanța reabilitării Reabilitarea este extrem de importantă în tratamentul artritei mâinii. În procesul care începe cu evaluarea pacientului, se măsoară gama de mișcare și puterea musculară a mâinii și se efectuează un examen senzorial. Sunt evaluate deformările pacientului, dacă există, și anume funcțiile mâinii în timpul activităților zilnice, cum ar fi scrisul, deschiderea borcanelor și îmbrăcarea. În acest moment, educarea pacientului și învățarea metodelor de protecție comună și adaptarea acestora la viața de zi cu zi sunt de mare importanță.”
Metode de protecție a articulațiilor
- Fii atent la durere. Dacă există dureri care durează două ore după activitate, evitați acele mișcări.
- Folosește-ți cât mai mult posibil articulațiile mari și mușchii puternici. De exemplu, împingând ușa cu antebrațul sau cu umărul în loc să deschizi ușa cu mâna, purtând pungi de cumpărături în poală.
- Evitați prinderea strânsă și prelungită cu mâna. Folosiți echipamente precum deschizători și mânere în timpul funcțiilor manuale. De exemplu, utilizați o furculiță sau o lingură cu mâner gros.
- Nu țineți mâna într-o singură poziție mult timp.
- Mentineti un echilibru intre miscare si odihna.
ÎN GRUPUL DE RISC
- Este mai frecventă la femei decât la bărbați.
- Are o trăsătură ereditară. Este de trei ori mai frecventă la cei ale căror mame și surori au „noduli Heberden”.
- Cei care fac lucrări care încordează articulațiile degetelor și cresc presiunea intra-articulară.
- Sunt grasi, desi motivul este necunoscut.
- Pacienți cu insuficiență renală cronică și dializați.
- Persoanele cu o structură articulară care permite mișcări excesive ale articulațiilor numite hipermobilitate.
- Cei cu slăbiciune musculară care duce la reducerea protecției articulațiilor.
- Pacienți cu artrită la nivelul șoldurilor, în special la genunchi.
Dr. Elcin Aykutoglu
